Caută
Close this search box.

Raportarea privind sustenabilitatea – obligație din 2024

Raportarea privind sustenabilitatea - obligație nouă în 2024 pentru entităţile mijlocii şi mari - aplicarea Directivei (UE) 2022/2.464.
Getting your Trinity Audio player ready...

Începând cu 01.01.2024, entităţile mijlocii şi mari sunt obligate să aplice Directiva (UE) 2022/2.464 a Parlamentului European în ceea ce priveşte Raportarea privind sustenabilitatea.

Raportarea privind sustenabilitatea

Pentru a putea face raportarea privind sustenabilitatea, companiile trebuie să implementeze Standardele Europene de Raportare pentru Sustenabilitate (ESRS), să le adapteze la nivelul afacerii lor, să adopte politici în acest sens, să identifice riscuri și să ia măsuri de atenuare a riscurilor identificate.

ESRS își propune să îmbunătățească domeniul de aplicare și calitatea privind raportarea de sustenabilitate corporativă și să promoveze dezvoltarea sustenabilă prin transparență. Părțile interesate, în special investitorii, alte companii, angajații, instituțiile statului și comunitatea trebuie să cunoască practicile comerciale ale companiilor atât pe termen scurt cât și pe termen lung.

Așadar, aplicând ESRS, companiile trebuie să analizeze în profunzime performanțele lor în materie de sustenabilitate, iar în unele cazuri până la nivelul întregului lanț de aprovizionare și până la sfârșitul ciclului de viață al produsului.

Informațiile cuprinse în raportarea privind sustenabilitatea

Informaţiile necesare pentru înţelegerea impactului entităţii asupra aspectelor de durabilitate şi informaţiile necesare pentru înţelegerea modului în care aspectele de durabilitate afectează dezvoltarea, performanţa şi poziţia entităţii vor fi incluse în raportul administratorilor care se depune împreună cu situațiile financiare ale companiei.

Informaţiile trebuie să fie clar identificabile în raportul administratorilor, într-o secţiune specifică a raportului administratorilor și conţin următoarele:

a) o descriere succintă a modelului de afaceri şi a strategiei entităţii, inclusiv cu privire la:

(i) rezilienţa modelului de afaceri şi a strategiei entităţii în relaţie cu riscurile aferente aspectelor de durabilitate;

(ii) oportunităţile pentru entitate în legătură cu aspectele de durabilitate;

(iii) planurile entităţii, inclusiv acţiunile de punere în aplicare şi planurile financiare şi de investiţii conexe, pentru a se asigura că modelul său de afaceri şi strategia sa sunt compatibile cu tranziţia către o economie durabilă şi cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris în temeiul Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice adoptat la 12 decembrie 2015 şi cu obiectivul de realizare a neutralităţii climatice până în 2050, astfel cum este stabilit în Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European şi al Consiliului2, precum şi, după caz, expunerea entităţii la activităţi legate de cărbune, petrol şi gaze;

(iv) modul în care modelul de afaceri şi strategia entităţii ţin seama de interesele părţilor interesate ale entităţii şi de impactul entităţii asupra aspectelor de durabilitate;

(v) modul în care strategia entităţii a fost pusă în aplicare în ceea ce priveşte aspectele de durabilitate;

b) o descriere a obiectivelor cu termene precise legate de aspecte de durabilitate stabilite de entitate, inclusiv, după caz, a obiectivelor absolute de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cel puţin pentru 2030 şi 2050, o descriere a progreselor înregistrate de entitate în vederea atingerii obiectivelor respective şi o declaraţie din care să reiasă dacă obiectivele entităţii legate de factorii de mediu se bazează pe dovezi ştiinţifice concludente;

c) o descriere a rolului organelor de administraţie, de conducere şi de supraveghere în ceea ce priveşte aspectele de durabilitate, precum şi a cunoştinţelor de specialitate şi a competenţelor acestora pentru a îndeplini rolul respectiv sau a accesului organelor respective la astfel de cunoştinţe de specialitate şi de competenţe;

d) o descriere a politicilor entităţii în ceea ce priveşte aspectele de durabilitate;

e) informaţii despre existenţa unor sisteme de stimulente privind aspectele de durabilitate puse la dispoziţia membrilor organelor de administraţie, de conducere şi de supraveghere;

f) o descriere:

(i) a procesului de diligenţă necesară pus în aplicare de entitate în ceea ce priveşte aspectele de durabilitate şi, după caz, în conformitate cu cerinţele Uniunii aplicabile entităţilor de a desfăşura un proces de diligenţă necesară;

(ii) a principalului impact negativ real sau potenţial legat de operaţiunile proprii ale entităţii şi de lanţul său valoric, inclusiv de produsele şi serviciile sale, de relaţiile sale de afaceri şi de lanţul său de aprovizionare, a acţiunilor întreprinse pentru a identifica şi monitoriza impactul respectiv şi alte efecte negative pe care entitatea trebuie să le identifice în temeiul altor cerinţe ale Uniunii privind desfăşurarea de către entităţi a unui proces de diligenţă necesară;

(iii) a oricăror acţiuni întreprinse de entitate pentru a preveni, a atenua, a remedia sau a pune capăt impactului negativ real sau potenţial, precum şi a rezultatului unor astfel de acţiuni;

g) o descriere a principalelor riscuri pentru entitate aferente aspectelor de durabilitate, inclusiv o descriere a principalelor relaţii de dependenţă a entităţii de astfel de aspecte, precum şi a modului în care entitatea gestionează riscurile respective;

h) indicatorii relevanţi pentru prezentările de informaţii menţionate la lit. a) – g).

Raportarea privind sustenabilitatea. Ce alte informații trebuie incluse?

Entitatea trebuie să raporteze procesul desfăşurat pentru identificarea informaţiilor pe care le-a inclus în raportul administratorilor. Informaţiile enumerate mai sus trebuie să includă informaţii referitoare la orizonturi pe termen scurt, mediu şi lung.

Dacă este cazul, informaţiile menţionate mai sus vor conţine și informaţii cu privire la propriile operaţiuni ale entităţii şi la lanţul său valoric, inclusiv la produsele şi serviciile sale, la relaţiile sale de afaceri şi lanţul său de aprovizionare. În primii trei ani de aplicare a cerinţelor de raportare privind durabilitatea şi în cazul în care nu sunt disponibile toate informaţiile necesare privind lanţul valoric al entităţii, entitatea explică eforturile depuse pentru a obţine informaţiile necesare privind lanţul său valoric, motivele pentru care nu au putut fi obţinute toate informaţiile necesare şi planurile sale pentru a obţine informaţiile necesare în viitor.

Dacă este cazul, informaţiile menţionate mai sus conţin, de asemenea, trimiteri la alte informaţii incluse în raportul administratorilor şi la sumele raportate în situaţiile financiare anuale, precum şi explicaţii suplimentare cu privire la acestea.

Informaţiile referitoare la evoluţiile iminente sau aspectele în curs de negociere pot fi omise în cazuri excepţionale în care, potrivit avizului justificat în mod corespunzător al membrilor organelor de administraţie, de conducere şi de supraveghere, care acţionează în limitele competenţelor conferite de legislaţia naţională şi poartă o răspundere colectivă pentru avizul respectiv, prezentarea acestor informaţii ar aduce prejudicii grave poziţiei comerciale a entităţii, cu condiţia ca astfel de omisiuni să nu împiedice înţelegerea corectă şi echilibrată a dezvoltării, a performanţei şi a poziţiei entităţii şi a impactului activităţii sale.

Conducerea entităţii informează reprezentanţii lucrătorilor la nivelul corespunzător şi discută cu aceştia despre informaţiile relevante şi mijloacele de obţinere şi de verificare a informaţiilor privind durabilitatea. Opinia reprezentanţilor lucrătorilor se comunică, după caz, organelor de administraţie, de conducere sau de supraveghere relevante.

Raportarea privind durabilitatea se face și de către societăţile-mamă ale unui grup mare, care vor include în raportul consolidat al administratorilor informaţiile necesare pentru înţelegerea impactului grupului asupra aspectelor de durabilitate şi informaţiile necesare pentru înţelegerea modului în care aspectele de durabilitate afectează dezvoltarea, performanţa şi poziţia grupului.

De asemenea, o filială cu sediul în România a cărei societate mamă finală este reglementată de dreptul unei ţări terţe trebuie să publice şi să pună la dispoziţie un raport privind durabilitatea, la nivelul grupului respectivei societăţi-mamă finale din ţara terţă.

Termenele obligatorii pentru companii

Raportarea privind sustenabilitatea se aplică pentru exerciţiile financiare care încep la următoarea dată:

a) 1 ianuarie 2024:

(i) de către entităţile de interes public care depăşesc, la data bilanţului, criteriile prevăzute la pct. 9 alin. (4) din reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi numărul mediu de 500 de salariaţi în cursul exerciţiului financiar;

(ii) de către entităţile de interes public, care sunt societăţi mamă ale unui grup mare, care depăşesc, la data bilanţului, pe bază consolidată, numărul mediu de 500 de salariaţi în cursul exerciţiului financiar;

(iii) de către entităţile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, care depăşesc, la data bilanţului, criteriile prevăzute la pct. 483 alin. (1) pct. 2 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi numărul mediu de 500 de salariaţi în cursul exerciţiului financiar;

(iv) de către entităţile prevăzute la pct. 483 alin. (1) pct. 1 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt societăţi-mamă ale unui grup mare, care depăşesc, la data bilanţului, pe bază consolidată, numărul mediu de 500 de salariaţi în cursul exerciţiului financiar;

b) 1 ianuarie 2025:

(i) de către entităţile care depăşesc criteriile prevăzute la pct. 9 alin. (4) din reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare, altele decât entităţile menţionate la lit. a) pct. (i);

(ii) de către entităţile care sunt societăţi-mamă ale unui grup mare, altele decât cele menţionate la lit. a) pct. (ii);

(iii) de către entităţile care depăşesc criteriile prevăzute la pct. 483 alin. (1) pct. 2 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016, cu modificările şi completările ulterioare, altele decât entităţile menţionate la lit. a) pct. (i);

(iv) de către entităţile care sunt societăţi-mamă ale unui grup mare, altele decât cele menţionate la lit. a) pct. (ii);

c) 1 ianuarie 2026, de către entităţile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016, cu modificările şi completările ulterioare, care nu depăşesc criteriile prevăzute la pct. 483 alin. (1) pct. 2 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016, cu modificările şi completările ulterioare;

d) 1 ianuarie 2028:

(i) de către entităţile prevăzute la secţiunea 72.1 din reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

(ii) de către entităţile prevăzute la secţiunea 72.1 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

Author picture

Adaugă un comentariu

Abonare Newsletter

EBOOK GRATUIT
"Ce opțiuni au firmele în perioadele de criză economică"

Descoperă măsurile pe care le poți implementa în compania ta pentru a traversa mai ușor o recesiune economică.