Noi fapte de evaziune fiscală pedepsite cu închisoarea

Faptele de evaziunea fiscală rămân un provocator și persistent fenomen care afectează economiile și societățile în întreaga lume.
evaziune fiscală

Fapta de evaziune fiscală este o problemă persistentă și complexă în societatea modernă, având un impact semnificativ asupra economiilor naționale, serviciilor publice și echității fiscale.

Uneori, povara fiscală excesivă poate determina indivizii și companiile să caute modalități de a evita plata impozitelor. De asemenea, sistemele fiscale complicate și înșelătoare pot crea oportunități pentru cei dornici să exploateze lacunele legale.

Fapte de evaziune fiscală în România

În România, faptele de evaziune fiscală sunt pedepsite în conformitate cu Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Conform acesteia:

– constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta contribuabilului care nu reface, cu intenţie sau din culpă, documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control;

– constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie;

– constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale;

– constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi contribuţiilor datorate;

– constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi deţinerea sau punerea în circulaţie, fără drept, a timbrelor, banderolelor ori formularelor tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special;

– constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi tipărirea, folosirea, deţinerea sau punerea în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre, banderole ori formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate;

– constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidate. De asemenea, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă asocierea în vederea săvârşirii acestor fapte.

Infracţiuni de evaziune fiscală pedepsite cu închisoare de la 2 la 8 ani

Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:

a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;

b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;

d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;

e) executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;

f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.

Majorări sau micșorări de pedeapsă

Dacă prin faptele prevăzute la lit. a)-g) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.

Dacă prin faptele prevăzute la lit. a)-g) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.

În următoarele cazuri:

– reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi contribuţiilor;

– stabilirea cu reacredinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidate;

– faptelor săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale enumerate mai sus, la lit. a)-g),

dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda. În cazul în care prejudiciul produs nu depăşeşte valoarea de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, iar în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, acesta, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, fapta nu se pedepseşte. Aceste dispoziţii se aplică tuturor inculpaţilor chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului. Aceste dispoziţii nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o infracţiune într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de reducerea pedepsei.

Noutăți legislative privind evaziunea fiscală

Începând cu 25 mai 2023, prin Legea 125/2023, se consideră infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi orice acţiune sau inacţiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase cu caracter transfrontalier având ca efect diminuarea cu cel puţin 10.000.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, a resurselor bugetului Uniunii Europene, prin:

a) utilizarea sau prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte sau incomplete privind TVA;

b) nedivulgarea de informaţii privind TVA, atunci când aceste informaţii trebuie divulgate potrivit legii;

c) prezentarea de declaraţii corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA.

De asemenea, tentativa la infracţiunile prevăzute mai sus, se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani.

Evaziunea fiscală rămâne un provocator și persistent fenomen care afectează economiile și societățile în întreaga lume. Prin abordarea cauzelor profunde și aplicarea unui mix de măsuri preventive și punitive, guvernele pot să combată acest fenomen și să creeze un mediu mai echitabil și mai sustenabil din punct de vedere financiar.

Author picture

Adaugă un comentariu

Abonare Newsletter

EBOOK GRATUIT
"Ce opțiuni au firmele în perioadele de criză economică"

Descoperă măsurile pe care le poți implementa în compania ta pentru a traversa mai ușor o recesiune economică.