Munca de noapte. Obligațiile angajatorilor către ITM

Munca de noapte, atunci când este utilizată frecvent de către angajator, trebuie să fie adusă la cunoștința ITM.
Getting your Trinity Audio player ready...
munca de noapte

Munca de noapte este, conform Codului muncii, munca prestată între orele 22,00-6,00. Această modalitate de lucru poate avea consecințe asupra sănătății și securității în muncă, dar și asupra vieții familiale și sociale a lucrătorilor.  Salariatul de noapte reprezintă, după caz:

  • salariatul care efectuează muncă de noapte cel puţin 3 ore din timpul său zilnic de lucru;
  • salariatul care efectuează muncă de noapte în proporţie de cel puţin 30% din timpul său lunar de lucru.

Durata normală a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăşi o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă de referinţă de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal.

Durata normală a timpului de lucru pentru salariaţii de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale sau deosebite de muncă nu va depăşi 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil şi numai în situaţia în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.

Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de muncă.


Modelul informării poate fi descărcat de mai jos.


Munca de noapte – condiții salariați

Codul muncii prevede dispoziții mai favorabile în cazul celor care prestează activitate de noapte. Pentru a beneficia de aceste drepturi este obligatorie identificarea condițiilor în care un salariat intră sau nu în categoria salariatului de noapte.

Pentru compensarea muncii de noapte, legea stabilește două modalități, prin care, salariaţii de noapte beneficiază:

  • fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază;
  • fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Pentru situația în care se alege programul de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă trebuie avut grijă că pontajul trebuie întocmit astfel încât să reflecte situația exactă a timpului în care salariatul prestează munca. În concluzie, pentru un contract de muncă cu normă întreagă, în pontaj vor fi evidențiate 7 (șapte) ore de muncă de noapte și 1 (una) oră liberă plătită de care salariatul beneficiază în compensarea muncii de noapte.

Sporul pentru munca de noapte se calculează raportat la numărul de ore de noapte lucrate având în vedere ca se acordă pentru munca de noapte.


Munca de noapte – examenul medical

Salariaţii care urmează să desfăşoare muncă de noapte sunt supuşi unui examen medical gratuit înainte de începerea activităţii şi, după aceea, periodic, iar pe baza fișei de identificare a factorilor de risc profesional, medicul de medicina muncii se va pronunța cu privire la aptitudinea lucrătorului de a presta activitate de noapte.

Important este faptul că o persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui aviz medical care să constate faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci, iar nerespectarea acestei prevederi atrage nulitatea contractului de muncă.

Examenul medical la angajarea în muncă se face la solicitarea angajatorului, care va completa fişa de solicitare a examenului medical la angajare şi fişa de identificare a factorilor de risc profesional.

Fişa de aptitudine care finalizează examenul medical la angajarea în muncă se completează numai de către medicul de medicina muncii, în două exemplare, unul pentru angajator şi celălalt pentru lucrător.

Asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesie, precum şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a lucrătorilor.

Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată de către medicii specialişti de medicina muncii.
Condiţiile de efectuare a examenului medical şi periodicitatea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii.

În cazul în care medicul specialist care a considerat inițial că lucrătorul este apt pentru prestarea activității pe timpul nopții, identifică ulterior probleme de sănătate care au legătură cu munca de noapte,  angajatorul va lua măsuri pentru a trece lucrătorul în cauză la o muncă de zi pentru care este apt.


Categorii speciale de lucrători

Există categorii de persoane care nu pot lucra pe timpul nopții, astfel că tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta muncă de noapte. Totodată, femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează, precum şi persoana singură din familia monoparentală nu pot fi obligate să defășoare muncă de noapte.

Nerespectarea prevederilor legale cu privire la desfășurarea activității pe timp de noapte constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 de lei.

În cazul în care sănătatea salariatelor gravide, lăuzelor și celor care alăptează este afectată de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, să o transfere la un loc de muncă de zi, cu menţinerea salariului de bază brut lunar.

Solicitarea salariatei se însoţeşte de un document medical care menţionează perioada în care sănătatea acesteia este afectată de munca respectivă, iar în cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediu de risc maternal.

Angajatorii care obligă salariatele gravide, lăuzele și pe cele care alăptează să lucreze noaptea pot fi sancționați cu amendă cuprinsă între 5.000 si 10.000 de lei.


Sporul de noapte se înregistrează în REVISAL?

Sporul de noapte se înregistrează în REVISAL dacă este menționat în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă.

În Hotărârea 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, la art. 3 alin. (2) lit. h) este prevazută obligația înregistrării în REVISAL a salariului de bază lunar brut, împreună cu indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, așa cum sunt prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractul colectiv de muncă. 


Important pentru angajatorii care utilizează munca de noapte!

  • Nu pot lucra pe timpul nopții tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani;
  • Să nu oblige femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează, precum şi persoana singură din familia monoparentală să presteze muncă de noapte;
  • Să acorde fie un spor pentru munca efectuată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru sau un program redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 (trei) ore de muncă de noapte;
  • Să informeze inspectoratul teritorial de muncă;
  • Să supună unui examen medical gratuit înainte de începerea activității și apoi periodic salariații care urmează să desfășoare munca de noapte;
  • Durata normală a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăşi o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă de referinţă de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal.
Author picture

Adaugă un comentariu

Abonare Newsletter

EBOOK GRATUIT
"Ce opțiuni au firmele în perioadele de criză economică"

Descoperă măsurile pe care le poți implementa în compania ta pentru a traversa mai ușor o recesiune economică.