Controlul de fond voluntar ANPC

Conform unui comunicat ANPC, începând cu 15 noiembrie 2022, firmele din România pot solicita controlul de fond voluntar ANPC. Acest control are un caracter preventiv și dă posibilitatea firmelor să se alinieze la cerințele legislației în domeniul protecției consumatorilor.

Pentru aceasta, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a inițiat în premieră, în acest domeniu de activitate, după modelul practicat de alte instituții ale statului, strategia specială de pregătire a operatorilor economici, prin control de fond voluntar inițiat de aceștia, care a intrat în vigoare la 15 noiembrie 2022.

Procedura privind controlul de fond voluntar ANPC trebuie să urmeze câteva etape:

a) Solicitantul controlului de fond voluntar ANPC trebuie să depună o cerere către comisariatul regional pentru protecția consumatorului (CRPC) pe raza căruia are sediul social al companiei

Adresele de e-mail ale acestora, sunt:

– CRPC București-Ilfov (județul Ilfov și Municipiul București) crpcbucurestiilfov@anpc.ro

– CRPC Prahova (județele Prahova, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Ialomița, Călărași, Teleorman) crpcprahova@anpc.ro

– CRPC Iași (județele Iași, Neamț, Vaslui, Bacău, Suceava, Botoșani) crpciasi@anpc.ro

– CRPC Cluj (județele Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bistrița Năsăud) crpccluj@anpc.ro

– CRPC Galați (județele Galați, Vrancea, Brăila, Tulcea, Buzău, Constanța) crpcgalati@anpc.ro

– CRPC Timiș (județele Timiș, Arad, Caraș Severin, Hunedoara) crpctimis@anpc.ro

– CRPC Brașov (județele Brașov, Mureș, Alba, Harghita, Covasna, Sibiu) crpcbrasov@anpc.ro

– CRPC Dolj (județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea) crpcdolj@anpc.ro;

b) cererea trebuie să conțină datele de identificare ale operatorului economic: denumirea, adresa sediului social și a tuturor punctelor de lucru (inclusiv a depozitelor), specificul activității prestate;

c) CRPC căruia i-a fost adresată cererea va comunica data vizitei pe care o va realiza echipa de comisari la operatorul economic care a depus solicitarea și, în măsura în care este finalizată, și fișa de control care va conține obiectivele acțiunii de verificare.

Prioritate, în procesarea cererilor privind controlul de fond voluntar ANPC, vor avea operatorii economici din domeniile:

– HORECA,

– comerțul de produse alimentare,

– prestarea serviciilor în directă legătură cu sănătatea consumatorilor.

În urma acestei acțiuni, operatorul economic care a făcut cererea nu va fi sancționat pecuniar, în cazul în care comisarii vor constata neconformități, ci va primi un set de măsuri de remediere, într-un termen rezonabil de execuție, urmând ca îndeplinirea acestora să fie reverificată de ANPC.

După ce va fi constatată aducerea la conformitate a deficiențelor, ANPC va aplica, la loc vizibil, un semn distinctiv, care va certifica această stare de fapt consumatorilor.

Pentru că ANPC nu poate promova acțiunile unui operator economic sau a altuia, va face publice datele și imaginile de dinainte și de după control, precizând că, din punctul de vedere al ANPC, condițiile de lucru ale operatorului respectiv au fost aduse la normalitate, conform legislației în vigoare, în domeniu.

Controlul de fond voluntar ANPC are drept scop apărarea drepturilor consumatorilor, prin:

– prevenirea încălcării reglementărilor legale în domeniul protecției consumatorilor;

– evidențierea şi aducerea la cunoştinta personalului care reprezintă entitatea, a abaterilor şi faptelor care au generat încălcarea reglementărilor legale în domeniul protecției consumatorilor şi a consecințelor produse de această încălcare;

– determinarea personalului care exercită funcții de conducere la nivelul profesioniştilor să îşi însuşească şi să respecte normele legale în domeniul protecției consumatorilor;

– cunoaşterea dinamicii şi a gradului de repetabilitate a aceloraşi fapte care contravin normelor legale în vederea stabilirii periodicității intervențiilor pentru înlăturarea neconformităților;

– dispunerea măsurilor adecvate, în vederea restabilirii legalității şi evaluarea impactului şi a eficienței măsurilor luate anterior;

– prezentarea riscurilor legate de nerespectarea prevederilor din reglementările aplicabile.

În cadrul controalelor efectuate Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor se urmăresc:

– verificarea punctuală a realizării măsurilor dispuse pentru prevenirea unui risc şi/sau a celor

cu termene scadente;

– verificarea conformității produselor sau serviciilor în cazul apariției unui pericol iminent;

– verificarea menținerii/sistării activității şi/sau opririi comercializării unor produse şi prestării serviciilor până la realizarea conformității, precum şi alte verificări dispuse de şeful ierarhic, în condițiile legii.

Acțiunile desfăşurate la profesioniști urmăresc limitarea şi prevenirea consecințelor unor fapte de natură să afecteze viața, sănătatea, securitatea şi interesele economice ale consumatorilor.

În cadrul controalelor la firmele din domeniul HORECA, inspectorii ANPC au găsit, de regulă, următoarele deficiențe:

– folosirea unor blocuri alimentare insalubre, cu insecte moarte și vii în spațiul de lucru;

– utilizarea unor agregate frigorifice deteriorate și neigienizate, cu chedere rupte, mucegai, grătare cu exfoliere de vopsea și prezența ruginei;

– folosirea unor camere de depozitare a materiilor prime congelate/refrigerate, cu rafturile și rastelurile neigienizate, cu rugină și vopsea exfoliată, cu sistemele de răcire neigienizate, cu praful în strat grosier, cu faianță depreciată și neigienizată, cu tavan și paviment neigienizate;

– lipsa graficului de schimb al uleiului la friteuze;

– folosirea unor produse și proceduri nesigure: utilizarea unor preparate alimentare fără etichete din care să rezulte data producției;

– decongelare fără etichetă cu dată pentru a se putea stabili conformitatea produsului;

– depozitarea produselor alimentare la temperaturi nepotrivite;

– utilizarea la gătit a unor produse pe bază de grăsimi vegetale;

– utilizarea unor materii prime cu data limită de consum/data durabilității minimale depășită;

– utilizarea unor materii prime refrigerate și ulterior congelate fără ca operatorul să fie autorizat în acest sens;

– utilizarea unor materii prime cu modificări organoleptice;

– depozitarea materiilor prime în ambalaje de transport alături de alte materii prime în spațiul de frig din blocul alimentar;

– utilizarea unor tăvi și ustensile de bucătărie în stare avansată de degradare, cu urme de rugină, arsuri rezultate de la coacere, îmbâcsite, depozitate pe suprafețe cu praf;

– lipsa menționării alergenilor din lista meniu;

– lipsa informațiilor din camerele de cazare, pentru turiști;

– prosoape insuficiente în cameră;

– mobilier și mochetă deteriorate, în cameră;

– prize smulse din perete;

– lipsa unor avize de funcționare pentru diverse activități;

– folosirea în cameră a unor mape cu informații incomplete pentru turiști, sau lipsa acestora;

– utilizarea unor pubele pentru colectarea deșeurilor neacoperite;

– utilizarea unor aparate de măsură fără verificare metrologică sau neomologate;

– lipsa graficului de igienizare pentru saltele și șezlonguri;

– lipsa plaselor de protecție împotriva insectelor în spațiile de cazare;

– utilizarea unor perne și așternuturi neigienizate;

– infiltrații și vopsea scorojită pe tavane și pereți

– absența saltelelor din unele camere de hotel

– pavimentul camerelor și al balcoanelor deteriorat; cabina de duș, baterii de chiuvetă neigenizate, unități de aer condiționat ruginite;

– existența muștelor și lipsa dotării cu aparate împotriva insectelor, în spațiile din blocul alimentar sau cele destinate vânzării;

– depozitarea băuturilor răcoritoare direct pe pavement;

– utilizarea de topping pentru diverse sortimente fără data deschiderii menționată pe etichetă și depozitate sub razele soarelui.

Dintre cele mai importante abateri de la legislația în vigoare, la firmele care comercializează produse alimentare,constatate de comisarii ANPC, menționăm:

– comercializarea unor produse alimentare cu data durabilității minimale depășită;

– depozitare a unor produse aliemntare în lazi cu praf și impurități;

– folosirea unor vitrine sau lăzi frigorifice fără grafice de monitorizare a temperaturii, deteriorate sau neigienizate, cu gheață în exces, depuneri de praf, mâzgă, resturi alimentare și de ambalaj;

– utilizarea unor rafturi de expunere și a unor tăvi deteriorate sau neigienizate;

– folosirea unor cuptoare neigienizate;

– comercializarea unor produse fără a avea eticheta cu elemente de identificare privind lotul și data limită de consum;

– comercializarea unor produse alimentare cu ambalaje deteriorate;

– comercializarea unor fructe/legume ca fiind calitatea I când, în realitate, prezentau lovituri mecanice, mucegai și zone încolțite;

– lipsa de la raft a prețurilor produselor;

– nerespectarea regimului promoțiilor (lipsa de la raft a produsului de referință, în cazul comercializării produselor, în sistem multipack, nespecificarea perioadei în care se desfășura promoția etc.);

– neconcordanțe între prețul produselor de la raft și cel de la casa de marcat;

– lipsa menționării factorilor alergeni de pe etichetele produse în magazine;

– lipsa menționării țării de proveniență a unora dintre produse;

– nerespectarea temperaturii de depozitare indicate de producător a produselor;

– lipsa traducerii în limba română pe etichetele unora dintre produse;

– lipsa menționării pe etichetă a termenului de valabilitate al produsului;

– comercializarea unor produse alimentare cu data limită de consum depășită;

– comercializarea unor băuturi alcoolice cu deficiențe de etichetare (lipsa unor ingredient de pe etichetă);

– comercializarea unor legume și fructe necurățate corespunzător, depreciate calitativ, cu mucegai, modificate organoleptic, de calibre diferite;

– comercializarea unor ouă neigienizate;

– comercializarea unor produse de brutărie-patiserie cu informare incompletă privind mențiunea “produse din produse congelate”, cu ambalaj deteriorat, fără a exista mănuși de unică folosință la servire;

– utilizarea unor vitrine de expunere la comercializare insalubre;

– utilizarea unor cuptoare, la raioanele de panificație-patiserie, neigienizate corespunzător și a unor tăvi arse;

– existența unor insecte vii în spațiul de preparare și coacere;

– folosirea unor condiții de păstrare a produselor alimentare necorespunzătoare din punct de vedere igienico-sanitar;

– deficiențe de etichetare a produselor alimentare (lipsa unor mențiuni obligatorii, conform legii, lipsa traducerii în limba română);

– comercializarea unor produse cu ambalajul deformat, deteriorate;

– folosirea unui spațiu de depozitare neigienizat corespunzător, cu pavement deteriorate;

– existența pavimentului neigienizat și a unor rafturi murdare, în zona de comercializare;

– utilizarea unor cântare care înregistrau erori;

– nerespectarea regimului de temperaturi de păstrare a produselor alimentare recomandate de producători;

– existența unor neconcordanțe între denumirea dată de producător produsului și cea de pe eticheta de la raft.

Dintre cele mai importante abateri de la legislația în vigoare, la firmele care prestează servicii în directă legătură cu sănătatea consumatorilor,constatate de comisarii ANPC, menționăm:

– lipsa autorizației de funcționare sanitar-veterinare pentru bucătării;

– existența în spațiile de depozitare a unor produse alimentare cu data durabilității minimale depășită;

– blocurile alimentare – format din cameră de preparare, magazie, cameră frigorifică – prezintă pereții cu tencuială căzută, tavanul cu infiltrații și pavimetul deteriorate, cu plăci de gresie lipsă, frigidere cu rugină, rafturi și mobilier depreciate, cu un grad avansat de uzură;

– utilizarea unor oale, tigăi, veselă depreciate, cu uzură avansată;

– utilizarea unor ustensile cu rugină;

– folosirea unui sistem de ventilație neigienizat cu prelingerea condensului pe masa de lucru a bucătăriei;

– lipsa verificării metrologice a cântarului din dotarea bucătăriei;

– coloanele de apă și calorifere din zona bucătăriei prezentau vopsea exfoliată ceea ce determină formarea de rugină;

– utilizarea unor frigidere neigienizate cu prezența unor insecte moarte;

– folosirea unei hote din inox neigienizată cu acumulări de grăsime și arsuri;

– utilizarea unor camere frigorifice (spații depozitare) neigienizate.