Iată că, deşi, ar putea părea ciudat, contabilitatea criminalistică este un tip de contabilitate ale cărei trăsături şi obiect trebuie să le cunoaştem cu toții, pentru că ea se găseşte la intersecția dintre contabilitate şi lege. Ca şi vechime, poate nu toți antreprenorii cunosc acest tip de contabilitate, ȋnsă contabilitatea criminalistică a apărut ȋncă din anii 1800, dar dezvoltarea acesteia a ȋnceput undeva ȋn anii 1980.
Din punct de vedere terminologic, “contabilitatea criminalistică” este un domeniu profesional care integrează cunoștințe, metode și tehnici din mai multe domenii de specialitate, de la contabilitate la psihologie și de la criminologie la statistică.
Din punct de vedere conceptual, “contabilitatea criminalistică” este definită ca:
– utilizarea abilităților contabile pentru a investiga frauda sau delapidarea și pentru a analiza informațiile financiare pentru a fi utilizate în procedurile judiciare (Merriam-Webster);
– o imagine cuprinzătoare a unei anchete de fraudă și aceasta înseamnă că include auditul înregistrărilor contabile pentru a dovedi sau infirma o posibilă fraudă, procesul de interviu al tuturor părților afiliate presupuse a fi implicate în fraudă, în cazul în care auditul înregistrărilor nu este suficient și, de asemenea, actul de a servi ca martor expert în anumite cazuri, dacă este necesar (Singleton et al.);
– utilizarea cunoștințelor și abilităților financiare împreună cu tehnicile de investigație pentru a rezolva un caz într-o manieră legală, în conformitate cu specificațiile legii. (Lakshmi).
Contabilitatea criminalistică are două funcții principale, şi anume:
– investigația care se bazează pe abilitățile profesioniştilor contabili pentru descoperirea acelor fapte cu fraudă cu impact financiar. De altfel, contabilitatea criminalistică se referă la prevenirea, detectarea şi investigarea fraudei.
– Expertiza ȋntr-un litigiu ce recunoaşte rolul profesionistului contabil judiciar ca expert independent ȋn situația unui litigiu.
Contabilitatea criminalistică – categorii de fraudă
Principalele categorii de fraudă, obiect de studiu al contabilității criminalistice, sunt:
1. Delapidarea angajaților
Cum? Angajații își folosesc poziția pentru a prelua sau deturna bunurile care aparțin angajatorului. Acesta este cel mai frecvent tip de fraudă.
2. Frauda furnizorului
Cum? Furnizorii fie supra-facturează, fie oferă o calitate mai scăzută sau mai puține bunuri decât s-a convenit în contract pentru contraprestația plătită.
3. Frauda clienților
Cum? Clienții nu plătesc, plătesc prea puțin sau primesc prea mult de la companie prin înșelăciune.
4. Frauda din situațiile financiare
Cum? Managementul manipulează situațiile financiare pentru a face compania să arate mai bine decât este. Acesta este cel mai scump tip de fraudă.
5. Fraude ȋn relația cu consumatorii
Cum? Aceste tipuri de fraudă sunt comise pe Internet și în persoană și obțin încrederea persoanelor fizice pentru a le determina să investească bani în scheme fără valoare.
Contabilitatea criminalistică – indicatori care conduc către fraudă
Pentru că, aşa cum spuneam, contabilitatea criminalistică nu este un domeniu totuşi foarte nou, profesioniştii contabili au găsit şi anumiți indicatori care conduc către fraudă. Dintre aceştia amintim:
– Anomaliile contabile;
– Deficiențele de control intern;
– Anomaliile analitice;
– Stilurile de viață extravagante sau schimbările semnificative de comportament;
– Sfaturile și reclamațiile.
Profesionistul ȋn combaterea fraudei
După ce ne-am familiarizat cu ce este şi ce presupune contabilitatea criminalistică, am ajuns şi la cel care are drept atribuție această misiune.
Aşadar, profesionistul ȋn combaterea fraudei ar trebui să aibă următoarele abilități:
– abilități analitice: profesionistul ar trebuit să fie în măsură să identifice tipurile de fraudă care ar putea apărea, simptomele și indicatorii acestora, ceea ce înseamnă că este necesară o muncă exploratorie semnificativă;
– abilități de comunicare: profesionistul trebuie să fie un bun comunicator, deoarece trebuie să interacționeze cu multe persoane, de la martori și suspecți până la membrii instanțelor de judecată și trebuie să știe cum să pregătească și să desfășoare interviuri pentru a obține probe și pentru a crea rapoarte adecvate pentru părțile interesate;
– competențe tehnologice: investigatorul trebuie să poată lucra eficient cu baze de date/informații mari/complexe și să știe să utilizeze tehnologia disponibilă;
– înțelegerea contabilității și a afacerilor, cunoașterea legilor civile și penale, capacitatea de a vorbi și de a scrie în limbi străine și cunoașterea comportamentului uman.
Aşadar, putem spune că, raportȃndu-ne la realitatea zilelor noastre, contabilitatea criminalistică tinde să ocupe un loc important ȋn cadrul profesiilor viitorului.
