Tichetele culturale sunt un beneficiu extra-salarial, special creat pentru activități culturale în timpul liber.
În rândul companiilor, acesta reprezintă un instrument de atragere a candidaților prin pachetul extra-salarial și totodată o sursă de motivare a salariaților existenți.
Conform Legii 165/2018, Cap. V, art.21 – tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri şi servicii culturale.
Conform art. 21 alin. (2) – bunurile şi serviciile culturale pot fi:
a) abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecţii cinematografice, muzee, festivaluri, târguri şi expoziţii, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor;
b) cărţi, manuale şcolare, albume muzicale, filme, în orice format.
Valoarea nominală a unui tichet cultural este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei.
Cine poate beneficia de tichetele culturale?
De tichetele culturale pot beneficia următoarele categorii: instituțiile publice centrale și locale, operatorii economici, regiile autonome, societățile și companiile naționale, societățile, indiferent de forma juridică de organizare și de forma de proprietate și instituțiile financiare împreună cu cele de credit.
Tichetele culturale pot fi acordate tuturor angajaților încadrați cu contract de muncă. Conform art. 10, alin. 4 din HG 1045/2018, în situația unui cumul de funcții, este permisă acordarea tichetelor culturale pentru toate funcțiile angajatului. De asemenea, tichetele culturale pot fi acordate și salariaților cu timp parțial de muncă.
Deci, este vorba despre un tichet folosit pe post de monedă, doar în anumite scopuri, și anume, culturale.
Din punct de vedere personal, tichetul cultural reprezintă un beneficiu relativ nou, extrasalarial, pentru a încuraja angajații să aibă un bagaj informațional cultural, dar și pentru a le oferi acestora dobândirea de experiențe memorabile prin posibilitatea de a cumpăra produse și servicii culturale.
De asemenea, oferirea tichetelor culturale pentru angajații care au copii este de un real ajutor, aceștia putând achiziționa chiar și manuale școlare.
Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor culturale nu poate depăşi suma de 200 de lei pentru tichetele acordate lunar, respectiv suma de 400 de lei/eveniment, pentru cele acordate ocazional.
Cum pot fi acordate tichetele culturale?
Începând din 1 februarie 2022, toate tipurile de tichete acordate salariaților se emit numai pe card, iar cele emise pe hârtie până la 31 ianuarie 2022 pot fi folosite în continuare până la expirarea lor.
Tichetul cultural poate fi emis doar în format elecronic și este valabil, dar numai dacă sunt prevăzute obligatoriu și menţiunile alin. (1) lit. a), c) şi e) din lege – numele şi adresa emitentului, valoarea nominală a tichetului, perioada de valabilitate a utilizării tichetului, precum şi numele, prenumele şi codul numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul cultural sunt înscrise pe tichetul cultural pe suport electronic sau sunt stocate într-un alt mod în acesta.
Valoarea tichetelor culturale
Potrivit Ordinului 2061/3318 din 21.09.2022șipublicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 923, valoarea tichetelor culturale alimentate pe card, lunar sau ocazional, pentru semestrul al II-lea al anului 2022, a crescut la 190 lei/lună, respectiv 380 lei/eveniment. Prevederea este valabilă și rămâne în vigoare și pentru lunile februarie 2023 și martie 2023. Iar pentru luna aprilie până în septembrie valoarea a fost majorată din nou la 200 Ron/lună, respectiv 400 ron pe eveniment.
Cuantumul maxim al acestui tip de beneficiu extrasalarial a crescut de la 170 de lei la 190 de lei, respectiv de la 350 la 380 lei/eveniment – de la 1 octombrie 2022. Majorarea s-a aplicat până în luna martie 2023 inclusiv. Începând cu luna aprilie 2023 și până în septembrie 2023, valoarea tichetelor a fost majorată după cum urmează:
– de la 190 RON pe lună la 200 RON pe lună, respectiv
– de la 380 RON pe lună la 400 RON pe eveniment (pentru tichetele acordate ocazional).
Valoarea de 200 lei se poate acorda lunar, pe când cea de 400 lei, reprezintă sumă ocazională.
Așadar, cardul cultural este un instrument de plată cu ajutorul căruia salariații din România pot achiziționa produse și servicii culturale. Valabilitatea tichetelor culturale este de un an de la data alimentării.
Regimul fiscal
Contravaloarea tichetelor culturale acordate angajaților este deductibilă 100% din impozitul pe profit al companiilor în limita a 5% din cheltuielile cu salariile personalului.
Pentru aceste sume se datorează impozitul pe venit de 10%, dar nu și contribuții sociale la pensie și sănătate. Tichetele culturale sunt exceptate de la plata contribuțiilor sociale aferente valorii lor, pentru salariați.
Din punct de vedere al regimului fiscal aplicabil tichetelor culturale acestea sunt considerate avantaje de natură salarială pentru care se datorează impozit pe venit în procent de 10%, aplicat la valoarea nominală a acestora și nu se datorează contribuții sociale obligatorii.
Costurile legate de emiterea biletelor de valoare se suportă integral de angajatori. Angajatorul care contractează cu o unitate emitentă serviciul de emitere a biletelor de valoare achită atât contravaloarea nominală a biletelor de valoare distribuite angajaților, cât și costul emiterii suportului electronic.
Valoarea nominală a biletelor de valoare acordate angajaților nu poate fi diminuată în niciun mod, suportul electronic al biletelor de valoare nu permite efectuarea de operațiuni de retragere de numerar sau de preschimbare în numerar. Suportul electronic poate fi alimentat exclusiv cu valoarea nominală a biletelor de valoare acordate angajaților, stabilită conform prezentei legi.
Biletele de valoare pot fi utilizate doar pe teritoriul României, în termenul de valabilitate și numai pentru achiziționarea bunurilor și serviciilor pentru care au fost emise.
Ce obligații au angajatorii?
În plus față de costuri, există și câteva reguli ce cad în sarcina angajatorului referitor la tichetele culturale:
– angajatorii, împreună cu organizațiile sindicale legal constituite sau, acolo unde nu este constituit un sindicat, cu reprezentanții salariaților, stabilesc de comun acord categoriile de bilete de valoare care se acordă angajaților, frecvența acordării acestora și valoarea lor, acolo unde este cazul, precum și unitatea emitentă;
– unitățile emitente au obligația de a transmite angajatorilor lista unităților corespunzătoare rețelei utilizate la care salariații pot folosi biletele de valoare. La stabilirea acestor unități vor fi avute în vedere calitatea serviciilor și un nivel redus al prețurilor prin practicarea unor adaosuri comerciale minime;
– contractarea serviciilor privind emiterea biletelor de valoare de către angajatorii care au calitatea de autoritate contractantă în înțelesul Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, se realizează în condițiile legislației în vigoare;
– biletele de valoare pot fi utilizate numai de către/la unități care au încheiat direct contracte de prestări ale serviciilor prevăzute de prezenta lege cu unități emitente, pentru fiecare categorie de bilet de valoare în parte;
– valoarea biletelor de valoare nu poate fi transferată salariaților pe suportul electronic dacă, la data stabilită pentru transfer, angajatorii nu au achitat unității emitente, integral, contravaloarea nominală a biletelor de valoare achiziționate, inclusiv costurile aferente emiterii acestora pe suport electronic.
Avantaje și dezavantaje
Cu siguranță atât angajații, cât și angajatorii găsesc avantaje aduse de aceste tichete culturale. Printre avantaje se numără:
– suma adițională salariului de bază lunar, instrument de motivare al salariaților;
– avantajoase din punct de vedere al contribuțiilor, se reține doar impozit pe venit;
– diversitatea opțiunilor de petrecere a timpului liber;
– angajații își aleg singuri cum doresc să își petreacă timpul liber;
– încurajarea angajaților în vederea sporirii culturii generale, activități culturale;
– facilități din punct de vedere fiscal;
– beneficiarii sunt protejați prin tranzacții care sunt securizate prin CIP, cod PIN și bandă magnetică (card);
– avanataj în procesul de recrutare, beneficii extrasalariale.
Dezavantaje:
– limită lunară 200 ron/400 ron/eveniment;
– numărul de comercianți care acceptă această modalitate de plată;
– cost pentru angajator de emitere electronică a biletelor de valoare, cost de alimentare.
Concluzii
Concluzionând cardul cultural reprezintă un instrument de motivare al salariaților, mai ales în contextul în care multe companii au rămas în mod de lucru work from home sau hybrid, iar prin acest beneficiu angajații pot ieși din rutină mergând la teatru, cinema, concerte sau fie să își cumpere o carte. Deci încurajare la relaxare prin diverse moduri.
În primă fază cu siguranță angajații vor fi reticenți și vor considera că o sumă în plus la salariu îi va motiva mai mult, însă pe termen lung își vor da seama că au mai mult de câștigat prin faptul că vor ieși mai mult să se bucure de diverse activități sau că au citit mai mult și lucrul acesta le-a adus relaxare și informații noi.
